Hiraeth

hiraeth

Mi-e dor de tine, știi? Mi-e dor de noi
De patima trăită, de ale tale coapse moi
De nopți pierdute, de cuvintele-ți calde
De ploi de vară, de pielea ta ce arde.

Mi-e dor, de vocea ta zglobie
De palma albă, sprijinită sub bărbie
De râsul cristalin, de glasu-ți somnoros
De ale noastre glume, de patul răcoros.

Mi-e dor de tine, știi? Mi-e dor de doi
De ore nesfârșite, vorbind uitați în noi
De gelozia-ți tandră, posesivă și sfioasă
De dragostea simțită în vocea-ți mânioasă.

Mi-e dor, de planuri șoptite în amurg
De pașii tăi în zorii pietruitului burg
De rochia ta de-un portocaliu aprins
De te iubesc-ul atât de necuprins.

Plecat, prin lume alergând himere
O haită sfrijită de doruri efemere
Noaptea târziu, lătrând sub felinare
Îmi dau ocol tânjind a alinare.


Hiraeth
Hiraeth is a Welsh word that can be explained as homesickness, yearning, and longing. This kind of homesickness is like a combination of the homesickness, longing, nostalgia, and yearning, for a home that you cannot return to, no longer exists, or maybe never was. It can also include grief or sadness for who or what you have lost, losses which make your “home” not the same as the one you remember.